Ultima calatorie. Doctorul Korczak si copiii sai

Omul nu devine om, el este deja om. Cu aceasta afirmatie celebra, pediatrul si educatorul Janusz Korczak a schimbat modul in care privim copilaria.In primele decenii ale involburatului secol XX, in Polonia, s-a ocupat de mii de copii saraci si fara familie, evrei, dar nu numai. Astfel s-a nascut o experienta pedagogica extraordinara, care a continuat intre zidurile ghetoului din Varsovia, experienta prin intermediul careia copiii, actori ai propriei lor educatii, s-au construit pe ei insisi. Doctorul Korczak a fost alaturi de ei si i-a ascultat, i-a ajutat, i-a iubit, i-a sustinut. I-a respectat si i-a admirat.Ne e dor sa ne jucam cu el, sa ne spuna basme si povesti inventate de el, sa organizam concerte cu mica orchestra a orfelinatului. Ne e dor sa ne incurajeze. Daca ne doare ceva, el freaca locul dureros si spune: „Trece buba imediat, ca si cand nu s-a intamplat.” Si durerea dispare.Noaptea, trece printre paturi si se apleaca pentru a asculta respiratiile, tusea, suspinele si pentru a ghici astfel cine e bolnav, cine e trist, cui ii este frica.Uneori se asaza pe o banca si imediat micutii vin toti si se lipesc de el. Atunci, el spune ca este un copac batran pe...