Sekisan 3,54 Mg/Ml sirop 200 ml

ACȚIUNE ȘI MECANISM - Antitusiv. Cloperastina este un antitusiv înrudit structural cu antihistaminicele etanolaminice. Mecanismul său de acțiune în tuse este necunoscut, deși s-a sugerat o posibilă depresie a centrului tusei, însoțită de un efect bronhodilatator și anestezic local asupra bronhiilor. Nu provoacă dependență sau depresie semnificativă a sistemului nervos, spre deosebire de antitusivele opioide. Are o ușoară activitate antihistaminică. SENIORI Nu au fost descrise probleme specifice la pacienții vârstnici care ar necesita o ajustare a dozei. Cu toate acestea, pacienții vârstnici pot fi mai sensibili la efectele anticolinergice ale cloperastinei și pot avea, de asemenea, afecțiuni preexistente care ar putea fi exacerbate de medicament, cum ar fi glaucomul sau hiperplazia benignă de prostată. SFATURI PENTRU PACIENȚI - Evitați consumul de alcool în timpul tratamentului. - Spuneți medicului dumneavoastră și/sau farmacistului dacă simptomele persistă sau se agravează după 7 zile de tratament, precum și dacă acestea sunt însoțite de febră, dureri de cap severe sau erupții cutanate. - Informați medicul dumneavoastră și/sau farmacistul dacă aveți afecțiuni precum mărirea prostatei, hipertensiune arterială, alte boli cardiovasculare sau glaucom. Dacă urmează să vă supuneți unor teste de diagnostic pentru alergii, întrerupeți administrarea de cloperastină cu cel puțin 3 zile înainte de test. - Spuneți medicului dumneavoastră și/sau farmacistului dacă prezentați simptome precum: * Gură uscată, constipație, somnolență, insomnie sau apariția coșmarurilor, precum și pierderea bruscă a vederii sau durere oculară. CONTRAINDICAȚII Hipersensibilitate la cloperstină, alte antihistaminice sau la oricare dintre componentele medicamentului. - Pacienți care urmează tratament cu IMAO. - Copii < 2 ani, sarcină și alăptare. EFECTE ASUPRA CONDUCERII Se pare că cloperastina nu are efecte semnificative asupra capacității de a conduce vehicule, deși în cazuri rare poate provoca somnolență sau amețeli. SARCINĂ Siguranța la animale : cloperastina nu a fost teratogenă la animale. Siguranța la om : Nu există studii adecvate și bine controlate la om. Producătorii recomandă utilizarea în timpul sarcinii. Efecte asupra fertilității : nu au fost efectuate studii specifice la om. FARMACOCINETICĂ Cale orală: - Absorbție: absorbție orală bună și rapidă, cu tmax 1-1,5 ore. Efectele apar în 20-30 de minute și durează 3-4 ore. Efectul alimentelor : nu afectează absorbția cloperatinei. - Distribuție: nu sunt disponibile date. - Metabolism: metabolism hepatic extins. Capacitate de inducere/inhibare enzimatică : nu pare să aibă efecte semnificative. - Excreție: în urină, sub formă de metaboliți. Eliminarea este completă în 24 de ore. Farmacocinetică în situații speciale : Nu există date farmacocinetice specifice la copii, vârstnici sau pacienți cu insuficiență renală sau hepatică: INDICAȚII - Tratament simptomatic al tusei seci și neproductive, cum ar fi tusea iritativă sau nervoasă, la adulți și copii de la 2 ani. INTERACȚIUNI - Alcool și sedative (alte antihistaminice H1, benzodiazepine, antipsihotice, opiacee). Risc de creștere a sedării. - Medicamente anticolinergice. Efectele anticolinergice pot fi potențate atunci când sunt asociate cu alte medicamente, cum ar fi anumite antihistaminice, medicamente antiparkinsoniene, antipsihotice sau antidepresive. - Expectorante și mucolitice. Inhibarea reflexului de tuse poate duce la obstrucție pulmonară în cazurile de creștere a volumului sau fluidității secrețiilor bronșice. LACTAȚIE Siguranța animalelor : nu sunt disponibile date. Siguranța la om : Nu se cunoaște dacă se excretă în laptele matern și care sunt potențialele consecințe pentru sugar. Producătorii recomandă utilizarea sa în timpul alăptării. COPII Cloperastina poate fi utilizată la copii de la vârsta de 2 ani, ajustând doza în funcție de vârsta copilului. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că aceștia pot fi mai sensibili la efectele anticolinergice. Utilizarea sa este contraindicată la copiii sub 2 ani. GHIDURI PENTRU ADMINISTRAREA CORECTĂ