Revista romana de executare silita Nr.1 din 2026. Vanzarea la licitatie publica

Primul număr al Revistei deschide (este real, ușor întârziat) anul 2026, un an care s-a arătat provocator pentru sistemul de justiție, pentru România și pentru tot contextul global. Totuși a fost loc și de sărbătoare pentru sfera celor care participă activ în faza de executare silită. Vineri, 15 mai 2026, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești (UNEJ) a organizat, la București, Congresul Aniversar dedicat împlinirii a 25 de ani de la transformarea profesiei de executor judecătoresc într-o profesie liberală, moment afirmat ca fiind de referință pentru consolidarea statului de drept și pentru modernizarea sistemului de executare silită din România, potrivit unui comunicat al conducerii Uniunii. Evenimentul, desfășurat sub egida „25 de ani de profesie liberală. Autoritate și responsabilitate în executarea silită”, a reunit reprezentanți ai autorităților publice, ai sistemului judiciar, ai profesiilor juridice, ai mediului academic, precum și invitați de prestigiu din cadrul organizațiilor internaționale și europene ale executorilor judecătorești. În deschiderea lucrărilor, președintele UNEJ, Bogdan Maghiar, a subliniat rolul esențial al executorului judecătoresc în garantarea aplicării efective a hotărârilor judecătorești și a titlurilor executorii, evidențiind că profesia reprezintă un pilon fundamental al accesului real la justiție. „Autoritatea și responsabilitatea definesc activitatea executorului judecătoresc. Reprezentăm statul în punerea în executare a drepturilor recunoscute prin lege și avem obligația de a acționa cu profesionalism, echilibru și respect față de cetățean”, a arătat președintele UNEJ. Acesta a evidențiat progresele semnificative realizate în domeniul digitalizării și al cooperării interinstituționale, inclusiv interconectarea cu instituții precum Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Oficiul Național al Registrului Comerțului, structurile de evidență a populației, Poliția Română și instituțiile bancare. În cadrul congresului au fost prezentate proiectele majore aflate în derulare: • integrarea executorilor judecătorești în sistemul informatic ECRIS 5 pentru comunicarea digitală cu instanțele; • dezvoltarea unei platforme naționale de licitații online, realizată cu finanțare europeană, în parteneriat cu Ministerul Justiției, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București; • extinderea interconectării digitale cu instituțiile publice și cu sistemul bancar. Redacția Revistei noastre a fost prezentă la eveniment prin directorul său, domnul executor Eugen Hurubă care este de altfel și directorul Centrului de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești. Personal, transmit și eu felicitările mele corpului profesional al executorilor judecătorești din România pentru efortul depus în realizarea dezideratului executării silite precum și conducerii Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești din România pentru realizarea proiectelor la nivelul profesiei. Le doresc mult succes în continuare și o cât mai strânsă colaborare cu noi, cei de la Revistă și cu celelalte profesii juridice. Revenind la acest număr al Revistei, el este dedicat vânzării la licitația publică și cuprinde câteva materiale de interes, sperăm noi, pentru dumneavoastră cei care ne citiți. În partea introductivă veți putea lectura un articol extrem de interesant al domnului executor Bogdan Dumitrache referitor la admiterea acțiunii pauliene, cu aplicație specială referitoare la urmărirea silită imobiliară. Domnul executor se întreabă dacă dreptul creditorului învingător în acțiunea pauliană de a considera că niciodată nu s-ar fi încheiat contractul translativ, prejudiciabil față de el, între debitor și terțul dobânditor ar putea rămâne vorbă goală și, de altfel, la fel de ineficient precum era și sub Vechiul Cod, sau dimpotrivă, lucrurile stau exact invers. Materialul este unul extrem de util nu doar pentru executori ci și pentru registratorii de carte funciară, surprinzând inclusiv dilema referitoare la notarea urmăririi silite asupra unui imobil pentru care cartea funciară evidențiază ca proprietar o altă persoană decât proprietarul bunului, unul și același cu debitorul din titlul executoriu. Analiza vizează și cazul particular al bunurilor imobile, unde, pentru înțelegerea obstacolelor în calea unei urmăriri silite imobiliare eficiente, examinarea dispozițiilor din ordinele emise de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară devine obligatorie. În continuare veți putea lectura un material de sinteză realizat de redacția noastră referitor la Decizia nr. 23/2026 Înaltei Curți de Casație și Justiție despre cum se interpretează noțiunea „până la adjudecarea bunului imobil” din cuprinsul art. 863 alin. (1) C. pr. civ., unde au fost așezate opiniile specialiștilor consultați de Înalta Curte în vederea luării deciziei. Veți descoperi așadar opinia formulată de către domnul conf. univ. dr. Nicolae-Horia Ţiț din cadrul Fa