Revista Romana de Drept Privat Nr.2 din 2020

In ciuda varstei sale venerabile, raspunderea civila ramane o institutie juridica capabila sa surprinda constant prin valente anterior necunoscute si sa uimeasca prin capacitatea de adaptare la eternele transformari ale societatii. Tocmai de aceea, un volum care sa plaseze raspunderea civila in contextul provocarilor contemporane apare nu doar ca util, dar mai ales ca necesar. Desi problematica permite abordarea unui numar aproape inepuizabil de teme, cele 10 articole dedicate subiectului, cuprinse in RRDP nr. 2/2020, vor atrage, cu siguranta, atentia cititorilor si vor starni productive dezbateri doctrinare, avand in vedere calitatea materialelor si a ideile avansate. \n Astfel, pornind de la mecanismele fundamentale ale raspunderii civile, Domnul conf. univ. dr. Florin I. Mangu supune analizei, intr-un amplu studiu [Despre formele reparatiei (Art. 1.386 din Codul civil)], formele reparatiei, in scopul de a stabili raportul dintre principiul reparatiei in natura si repararea prin echivalent. In acest demers sunt lamurite, de asemenea, o serie intreaga de alte aspecte, precum natura juridica a obligatiei de reparare a prejudiciului, modalitatea de stabilire a valorii despagubirilor, relatia dintre principiul nominalismului si cel al valorismului in contextul raspunderii s.a. Formele speciale de raspundere nu au fost nici ele ocolite. Intr-un studiu ce imbina abordarea doctrinara cu cea practica, Doamna lect. univ. dr. Cristina Ramona Duta supune atentiei raspunderea civila medicala (Scurt examen jurisprudential in materia raspunderii civile medicale), fiind analizate, intre altele, natura raspunderii, particularitatile raportului juridic de raspundere medicala si procedura angajarii raspunderii. De asemenea, Doamna av. dr. Lacrima Bianca Luntraru ne propune tema deosebit de interesanta a raspunderii pentru prejudiciul cauzat prin incalcarea normelor de concurenta, articolul Domniei Sale (Evaluarea si repararea prejudiciului rezultat din faptele anticoncurentiale. Analiza transferului costului suplimentar) decriptand mecanismul complex de cuantificare a daunelor in materie, prin raportare la dreptul pozitiv, intern si european, si la jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Tot in contextul ipotezelor speciale de raspundere civila, noi am incercat sa propunem o teorie coagulata si sistematizata a prejudiciilor in masa si sa analizam in ce masura raspunderea civila reprezinta un mecanism viabil si functional pentru repararea acestui tip de prejudicii (Instrumente vechi pentru probleme noi. Prejudiciile in masa fata-n fata cu raspunderea civila. Convergenta sau antinomie?). Prejudiciul, conditia principala si esentiala a raspunderii civile, este tratat, din perspective diferite, in nu mai putin de patru articole. Intr-un studiu de exceptie, Doamna prof. univ. dr. Calina Jugastru prezinta o noua potentiala forma de prejudiciu moral, derivat din prejudiciul corporal – pierderea sperantei de a realiza un proiect de viata familiala normala –, articolul Domniei Sale (Pierderea sperantei de a realiza un proiect de viata familiala normala – pledoarie pentru o categorie autonoma a prejudiciului corporal) expunand, dupa o prezentare exemplara a conceptului, o serie intreaga de argumente care pledeaza pentru retinerea acestui prejudiciu in mod autonom in complexul context al prejudiciilor corporale. De asemenea, intr-o expunere originala si bine argumentata, Domnul av. Bogdan Ionescu pledeaza pentru recunoasterea dreptului la daune morale si in cazul persoanelor juridice, plecand de la premisa ca o serie intreaga de drepturi nepatrimoniale de regula asociate persoanei fizice apartin, in egala masura, si persoanei juridice (Prejudiciul moral al persoanelor juridice. Intre mit si realitate). Alte doua articole trateaza de o maniera diferita problema daunelor punitive. Astfel, intr-un articol centrat pe daunele morale, Doamna jud. Dana Girbovan analizeaza, pornind de la modul de definire a prejudiciului nepatrimonial in dreptul comparat, in ce masura ,,pedepsirea” autorului faptei ilicite prin obligarea sa la plata de daune punitive poate fi vazuta ca o satisfactie acordata victimei, respectiv ca un mod de reparare a prejudiciului moral, prezentand, totodata, solutii jurisprudentiale de-a dreptul inedite, care par a sustine o atare concluzie (Criterii de stabilire a daunelor morale: caracterul punitiv al daunelor ca satisfactie pentru victima. Repere europene si nationale). Pe de alta parte, Domnul asist. univ. dr. Adrian Tamba ne ofera un extrem de original si documentat articol ce isi propune sa reliefeze nucleul dur al daunelor punitive, pornind de la evolutia istorica a conceptului in Common Law, pentru a putea stabili in ce masura penalitatea prevazuta de art. 906 C. pr. civ. poate fi catalogata ca o materializare in dreptul nostru a daunelor punitive (Daunele punitive in Common Law. In Romania, acest tip de daune...). Nici problematica raspunderii civile contractuale nu putea ramane in afara atentiei. Doa