Opere complete 5: Simboluri ale transformarii - C.G. Jung

Opere complete 5: Simboluri ale transformarii. Analiza preludiului unei schizofrenii \n \n Succesiunea noastra de idei arata ca desi termenul de libido, introdus de Freud, nu duce nicidecum lipsa de conotatie sexuala, o definitie exclusiv si unilateral sexuala a acestui termen trebuie respinsa. Appetitus si compulsio sunt trasaturi ale tuturor pulsiunilor si automatismelor… [...] Ceea ce se petrece cu adevarat in cazul fantasmelor referitoare la incest si la trupul mamei este o cufundare a libidoului in inconstient in care, pe de o parte, provoaca reactii, afecte, pareri si atitudini infantile personale, dar pe de alta insufleteste si imagini colective (arhetipuri), carora le revine o semnificatie compensatoare si tamaduitoare, pe care mitul a avut-o dintotdeauna. […] Arhetipurile sunt elemente structurale numinoase ale psihicului si detin o anumita autonomie si energie specifica, datorita carora ele pot atrage continuturile constiintei care li se potrivesc. […] sunt acele forme sau albii de rau, in care s-a miscat dintotdeauna fluxul evenimentului psihic. [...] - Avem, deci, doua forme de gandire: gandirea directionata si reveria sau fantasmarea. Prima trudeste pentru comunicare cu elemente de limbaj, este anevoioasa si istovitoare, in timp ce cealalta lucreaza fara efort, asa-zis spontan, cu continuturi deja prezente, calauzita de motive inconstiente. [Simbolul] se refera la o expresie nedeterminata, respectiv echivoca, ce trimite la ceva greu de definit, care nu este in totalitate cunoscut. Semnul are o semnificatie fixa, intrucat este o prescurtare (conventionala) a unui lucru cunoscut sau un indiciu pentru acesta care se foloseste in mod general. - C.G. Jung \n \n Aceasta carte are de indeplinit sarcina ingrata de a-i lamuri pe contemporanii mei ca problemele sufletului omenesc pot fi rezolvate la fel de putin cu instrumentarul saracacios al cabinetului medical de consultatie ca si cu mult laudata cunoastere de catre profani a lumii si omului. Psihologia nu se poate lipsi de contributia stiintelor spiritului, mai cu seama de aceea a istoriei spiritului omenesc. Este […] in primul rand istoria cea care ne da astazi posibilitatea sa corelam si sa ordonam abundenta nemarginita a materialului empiric si sa recunoastem importanta functionala a continuturilor colective ale inconstientului. Psihicul nu este un dat neschimbator, ci un produs al istoriei lui care progreseaza continuu. Astfel, modificarile glandulare sau relatiile personale dificile nu sunt singurii agenti care declanseaza conflicte nevrotice, ci cauza acestora pot fi si atitudinile sau continuturile conditionate de istoria spiritului. - C.G. Jung \n \n Limbajul precum si producerea focului costituiau odinioara victorii asupra inconstientei animalice si au alcatuit, de atunci incolo, mijloacele magice cele mai puternice intru infrangerea fortelor demonice, mereu amenintatoare, ale inconstientului. Ambele actiuni ale libidoului solicitau atentie, deci concentrarea si disciplinarea libidoului, inlesnind astfel dezvoltarea in continuare a constiintei. Executarea si aplicarea incorecta a ritului, in schimb, produceau o miscare regresiva a libidoului, o regresie, riscandu-se astfel ca stadiul pulsional si inconstient anterior sa fie reiterat. Pericolul consta in cunoscutele perils of the soul, si anume clivajul personalitatii […] si diminuarea constiintei, ambele avand ca urmare o fortificare automata a inconstientului. Astfel de consecinte inseamna nu numai pentru primitiv un mare pericol sufletesc, ci ele declanseaza si la asa-numitul om civilizat tulburari psihice, si anume stari de obsesie si epidemii psihice. - C.G. Jung \n \n