NORMOTUS EXPECTORANT 2 MG/ML + 20 MG/ML SOLUȚIE ORALĂ 1 FLACON 2

ACȚIUNE ȘI MECANISM - Combinație între un antitusiv central (dextrometorfan) și un expectorant (guaifenesin). AVERTISMENTE SPECIALE Se recomandă monitorizarea pacientului pentru a depista semne de abuz. - Trebuie evitată asocierea dextrometorfanului cu antidepresive IMAO, lăsând cel puțin 14 zile de pauză între administrarea ambelor medicamente. SFATURI PENTRU PACIENȚI Poate provoca somnolență, așadar se recomandă prudență la conducere și nu trebuie combinat cu medicamente sau alte sedative, cum ar fi alcoolul. - Orice modificare a comportamentului sau a stării de spirit a pacientului trebuie raportată medicului. - Medicul trebuie înștiințat dacă pacientul este tratat cu antidepresive. - Dacă după o perioadă de tratament de o săptămână tusea persistă sau este însoțită de dureri de cap severe, febră sau erupții cutanate, este recomandabil să consultați un medic. - Se recomandă să beți multă apă în timpul tratamentului. CONTRAINDICAȚII - Hipersensibilitate la ingredientele active sau la oricare dintre excipienții incluși. - [TUSE ASTMICĂ]. - Tuse însoțită de expectorație excesivă. -[INSUFICIENȚĂ RESPIRATORIE]. - Tratament, concomitent sau în ultimele 2 săptămâni, cu antidepresive IMAO, antidepresive inhibitoare ale recaptării serotoninei (ISRS), bupropionă, linezolid, procarbazină și selegilină. - Pacienți cu intoleranță la fructoză. - Copii sub 2 ani. VÂRSTĂ AVANSATĂ Pacienții vârstnici sunt mai predispuși la efectele adverse ale dextrometorfanului, deși acest medicament are un profil de siguranță mai bun decât codeina. Cu toate acestea, se recomandă utilizarea sa cu precauție. EFECTE ASUPRA CONDUCERII Dextrometorfanul poate provoca sedare ușoară la unii pacienți, afectând substanțial capacitatea acestora de a conduce vehicule și/sau de a folosi utilaje. Pacienții trebuie să evite folosirea utilajelor periculoase, inclusiv a automobilelor, până când sunt în mod rezonabil siguri că medicamentul nu le are efecte negative. SARCINĂ Nu au fost efectuate studii cu guaifenesin administrat la animale sau la oameni în timpul sarcinii și, deși nu au fost descrise probleme la oameni cu dextrometorfanul, utilizarea acestuia nu este recomandată în aceste cazuri. INDICAȚII - Tratament simptomatic al proceselor catarale care se prezintă cu tuse [SEACĂ] și neproductivă (tuse iritativă, tuse nervoasă) și expectorație. INTERACȚIUNI - Antiaritmice (amiodaronă, chinidină). Au fost raportate cazuri de toxicitate la dextrometorfan în cazul administrării concomitente cu antiaritmice, probabil ca urmare a inhibării metabolismului antitusivelor. Poate fi necesară ajustarea dozei. - Antidepresive (IMAO, ISRS). Reacții adverse grave, inclusiv fatale, au apărut la administrarea dextrometorfanului împreună cu IMAO, caracterizate prin sindrom serotoninergic cu agitație, transpirații, rigiditate și hipertensiune arterială. Simptome similare au fost observate atunci când dextrometorfanul este asociat cu un inhibitor selectiv al recaptării serotoninei, cum ar fi paroxetina. Acest sindrom se poate datora inhibării metabolismului hepatic al dextrometorfanului. Nu se poate exclude ca această asociere să apară și cu alte medicamente serotoninergice, cum ar fi sibutramina. Prin urmare, se recomandă evitarea acestei asocieri și neadministrarea dextrometorfanului până la cel puțin 14 zile de la terminarea tratamentului cu antidepresiv. - Coxibi. Studiile farmacocinetice au arătat că concentrațiile plasmatice de dextrometorfan pot fi crescute atunci când este administrat concomitent cu celecoxib, parecoxib sau valdecoxib. Acest efect se poate datora inhibării metabolismului hepatic al dextrometorfanului. - Expectorante și mucolitice. Inhibarea reflexului de tuse poate duce la obstrucție pulmonară în cazurile de creștere a volumului sau fluidității secrețiilor bronșice. - Deprimante ale SNC. Utilizarea lor concomitentă cu alte medicamente care produc depresie a SNC potențează efectele deprimante ale dextrometorfanului. LACTAȚIE Nu se cunoaște dacă dextrometorfanul și guaifenesinul se excretă în laptele matern și, dacă da, dacă acest lucru ar putea afecta nou-născutul. Se recomandă întreruperea alăptării sau evitarea administrării acestui medicament. COPII Siguranța și eficacitatea dextrometorfanului nu au fost evaluate la copiii cu vârsta sub doi ani, prin urmare, utilizarea sa nu este recomandată. Dextrometorfanul a fost utilizat la copiii cu vârsta peste doi ani și s-a demonstrat că are mai puține efecte secundare decât codeina.