Jurnalul Reniei. Viata unei tinere in umbra Holocaustului Dziennik 1939-1942

15 iulie 1942, miercuri Ține minte ziua aceasta; ține‑o bine minte. O să le povestești generațiilor care vin. De astăzi, de la ora 8, am fost închiși în ghetou. Acum locuiesc aici. Lumea este despărțită de mine și eu sunt despărțită de lume. Renia este o tânără care visează să devină poetă. Dar e 1939, iar Renia este evreică și trăiește în Polonia. Când Rusia și Germania îi invadează țara, lumea Reniei se năruie. Separată de mama sa, se adăpostește la bunici, de unde fuge apoi pentru a scăpa de raidurile aeriene nocturne, observă dispariția altor familii de evrei și, în final, este martoră la crearea ghetoului. Însă alături de teroarea războiului, există și frumusețe. Renia își găsește vocea de scriitoare și se îndrăgostește. Ea și Zygmunt se sărută pentru prima dată cu câteva ore înainte ca naziștii să ajungă în orașul ei natal. Și tot Zygmunt va scrie ultima însemnare în jurnalul Reniei. Redescoperit recent, după șaptezeci de ani, Jurnalul Reniei este deja considerat o lucrare clasică a literaturii Holocaustului. Scris cu o claritate și o măiestrie care amintesc de Anne Frank, Jurnalul Reniei este o mărturie extraordinară atât pentru ororile războiului, cât și pentru viața care poate exista chiar și în cele mai întunecate vremuri. „Renia Spiegel, o tânără cu atâta poftă de viață și cu un deosebit talent de a descrie în proză și în versuri frumusețea lumii din jur, a fost lipsită printr-­un glonț de ceea ce-­și dorea cel mai mult: un viitor... Cei care au păstrat jurnalul și cei care l-au tipărit au «salvat-o». Nu au putut s-­o smulgă din mâinile destinului ei crud. Și nici nu au putut să-­i dea viitorul pe care și-l dorea atât de mult. Dar au salvat-o de durerea suplimentară de fi uitată.“ Deborah E. Lipstadt „Uimitor... O nouă contribuție inestimabilă la literatura Holocaustului.“ Smithsonian Magazine