Inspira adanc! Expira! - Ciprian Albu

Intr-o dimineata mohorata de noiembrie, Monica, fetita mea, care pe atunci avea patru ani, a desenat chipul unui om suparat, conturandu-l insa din creion doar pe jumatate. Am intrebat-o atunci de ce i-a desenat fata asa. Mi-a raspuns senin: Pentru ca pe acolo, unde nu e nimic, intra gandurile lui rele si triste... Asa s-a nascut Inspira adanc! Expira!, din desenul unui copil minunat. Cativa ani mai tarziu, in luna decembrie, cand am scris cartea, cel care mi-a alimentat in permanenta energia, fiind sustinatorul meu neconditionat, a fost David, baiatul meu. Lor, acestor copii magici, le este dedicata cartea mea. - Ciprian Albu \n \n Citirea acestei carti este, pur si simplu, o calatorie tulburatoare cu un roller coaster care te conduce, cu viteza ametitoare, pe un drum cu sens unic, in care fiecare secunda este simtita altfel. Povestea te uluieste si te surprinde in permanenta, te proiecteaza pe verticala si orizontala, intr-un viitor transformat in trecut sau trecut conturat in perspectiva. Amestecul de senzatii declansate este sustinut de pereti reali si ireali printre care esti ghidat, fara sa intelegi catre ce anume. Susul este jos, palpabilul devine fantastic, iar ce pare fantezie este transformat in concret. Firul actiunii te conduce, repetitiv, catre acelasi centru, de parca o camera de luat vederi s-a hotarat sa filmeze, in slow motion, din toate unghiurile posibile, obsedant, acelasi punct: ploaia de meteoriti. Vertijul este accentuat de personajele prezentate ca intr-un evantai de oglinzi: o infatisare este surprinsa intr-un capitol, si alta este reflectata, in imaginea altui personaj, in capitolul urmator. Din cand in cand, emotiile care te coplesesc sunt cadentate de ritmul unor melodii actuale, cu aroma vintage, care incep sa sune in fundal sau de momente de stop-cadru, punctate de dialoguri necizelate ale realitatii. Acum prinzi firul actiunii, acum il pierzi. Inspiri adanc si expiri. - Roxana Mihaila, psiholog \n \n Cand citesti o carte poti avea diferite tipuri de trairi, insa cea mai adanca, cred, este cea care te determina, la sfarsitul lecturii, sa strangi cartea la piept din dorinta, poate, de a prelungi trairea aceea profunda generata de ea. Fiecare isi exprima trairile in mod diferit, la mine trairile se materializeaza in linii, forme si culori, si mintea mea a fotografiat aceasta emotie cauzata de Inspira adanc! Expira! si a transpus-o in ceea ce avea sa fie coperta acestei carti. Doua suflete pereche traind in acelasi univers pe care insa il inteleg si-l percep diferit avand mijloace de exprimare distincte ca urmare a limitelor personale. Fiecare protejandu-si propria intimitate, propriile orgolii, cu sacrificii prea mari. O carte ca o spirala, care te invarte ametitor intr-un carusel al senzatiilor, explozii de meteoriti, alaiuri de broaste testoase, iarba arsa, mirosul sarat al marii, natura intreaga si intregul univers in comuniune cu trairile complexe ale personajelor. Inspira adanc! Expira! este o carte pe care sa o strangi la piept, care-ti lasa un gust dulce-amar, care te supune meditatiei, te face sa-ti pui intrebari legate de tine, de lumea ta, de erorile personale si de sansa de a le corecta cel putin pana la urmatoarea ploaie de meteoriti. - Daniela Burdia, ilustrator