Dictionarul literaturii romane de la origini pana la 1900

A doua ediție a Dicționarului literaturii române de la origini până la 1900 readuce în fața cititorului monumentala ediție apărută acum mai bine de două decenii prin strădania cercetătorilor literari de la Institutul de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor al Universității „Al. I. Cuza” din Iași (azi Institutul de Filologie Română „A. Philippide”). Noua ediție, cu o prezentare grafică îmbunătățită, reproduce integral cele 1311 articole consacrate autorilor și monumentelor literare pe care le-a dat literatura română din cele mai vechi timpuri până la finele secolului al XIX-lea. \n Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900 reprezintă, fără îndoială, un eveniment editorial şi cultural, oferind specialiştilor şi publicului interesat un instrument de informare de prim rang. Lucrare cu caracter de premieră în genul ei, ținând seama că prin anvergură, prin discernământ şi probitate, nu-i găsim precedente, ceea ce îndreptăţeşte să considerăm că apariția acestui mare Dicționar marchează o dată. - Const. Ciopraga \n Primul mare merit al Dicționarului este că ne redă încrederea în munca desfăşurată în echipă şi în eruduție [...]. Contribuția Dicționarului la dezvoltarea istoriei şi criticii literare române va fi considerabilă; asemenea instrumente de lucru fac să dispară improvizația, erudiția măruntă, impresionismul. Un dicționar ca acela pe care l-a elaborat colectivul de la Iaşi ne dezvăluie faptul că nu există un antagonism între critica artistică şi cercetarea erudită, ci un conflict ireductibil între critica impresionistă, care ignoră contribuția predecesorilor, și critica erudită, practicată de specialişti, de oameni care s-au dedicat fenomenului artistic, aşa cum s-a conturat el de-a lungul secolelor, prin munca scriitorilor şi a celor care au dat dimensiuni colective relației scriitor - cititor. Un asemenea instrument de lucru cultura noastră nu l-a dobândit de mult. - Alexandru Duțu \n \n Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900 este o operă cu care cultura noastră se va putea oricând mândri. Cu această operă monumentală se inaugurează o nouă fază în elaborarea lucrărilor de acest fel de la noi, care nu mai pot fi, de aici înainte, nici simple însăilări de fișe, lacunare, vindicative uneori, lingușitoare alteori, dispuse într-o ordine relativă, și nici colecții de afirmații hazardate. Noul dicționar biruie prin sobrietate, fără să fie tern, prin temeinica și întinderea extraordinară a informației, prin rigoare tehnică şi printr-o mare probitate profesională. - Alexandru Andriescu \n Acest dicționar al cercetătorilor ieşeni a devenit o lucrare de referință de o valoare inestimabilă [...]. Nu trebuie depuse insistențe speciale pentru a documenta această apreciere. Ne vom limita la câteva argumente edificatoare. Am începe prin a spune că dicționarul oferă o imagine asupra traiectului literaturii noastre de la începuturi până la pragul secolului al XX-lea. Faptul e lesne verificabil în compartimentele sale mai importante. Nu exagerăm defel dacă notăm că, de pildă, aici aflăm cea mai completă hartă a publicisticii literar-culturale româneşti din secolul al XIX-lea. E o hartă perfectă nu numai pentru că încorporează în spațiul ei toate publicațiile literar-culturale, dar şi cele mai importante periodice politice care aveau rubrici literar-cultural-artistice şi în redacția cărora lucrau scriitori [...]. Lucrare monumentală, de mărturie a competenţei mature a istoriografiei noastre literare. E o izbândă a muncii serioase, temeinice şi modest răbdătoare. - Zigu Ornea