De-ale gurii. Carte de nutritie pentru copii si parinti - Iulian Tanase, Simona Tivadar

De-ale gurii este jurnalul unui pusti in varsta de 11 ani, pe nume Tase. Pustiul se revolta impotriva parintilor atunci cand acestia devin, brusc, interesati de nutritie si de mancatul sanatos, insa o intamplare de la scoala, in care e implicata o fata pe care el o place foarte mult, il face sa inteleaga ca mancarea sanatoasa e, de fapt, cool. Pustiul devine ingaduitor cu propriii parinti. Cand tatal sau, care e scriitor, il anunta ca lucreaza (impreuna cu o prietena, pe nume Simona,) la o carte de nutritie pentru copii si parinti, pustiul ajunge el insusi interesat de nutritie. De-ale gurii e o carte amuzanta si, pe alocuri, emotionanta, in care informatiile de specialitate sunt integrate organic intr-o poveste care ne poarta prin Regatul Glucidelor, Regatul Proteinelor si Regatul Lipidelor, dar si prin multe alte locuri, pe care o sa le descoperiti cu zambetul pe buze. Zambetul e un aliment sanatos. \n \n De-ale gurii este o poveste foarte captivanta, dar si didactica, scrisa in stilul realismului magic, in care fictiunea se amesteca cu realitatea, poveste pe care copiii o vor citi cu placere si vor invata totodata ca mancarea e importanta si trebuie sa stie sa aleaga. - Dr. Simona Tivadar \n Mi-a facut mare placere sa scriu cartea asta impreuna cu Simona Tivadar, o persoana pe care o admir si de la care mereu am avut ceva de invatat. Surprinzator sau nu, dupa ce am scris cartea asta, am inceput sa fiu mult mai atent la ce mananc. - Iulian Tanase Ne-am cazat intr-un tort imens din Glucozanzibar, care e Capitala Regatului Glucidelor. In camera de hotel ne asteptau tot felul de surprize. Peretii, vopsiti in nuante de verde si galben, erau din martipan. - Tata, pot sa gust putin din peretele asta? - Da, poti. - Dar parca nu aveam voie dulciuri. - Da, stiu, dar acum e un caz special. Am ras. Am gustat din perete. Peretele era delicios. Imi place martipanul. Podeaua era din placi de parchet, doar ca parchetul asta era din ciocolata alba. - Tata, pot sa gust putin din parchet? - Da, dar foarte putin. Parchetul era bun la gust, desi as fi preferat un parchet din ciocolata neagra. \n Ilustratii color de Ioana Trusca.