Concursul aparent de norme penale Vol.1 - Ionut Borlan

Concursul aparent de norme penale. Teoria generală. Volumul I \n \n Descoperă Concursul aparent de norme penale. Teoria generală. Volumul al II-lea \n \n Volumul I al lucrarii Concursul aparent de norme penale, denumit Teoria generală, este dedicat întelegerii subtilitatilor si profunzimii unei institutii juridice care s-a remarcat de-a lungul timpului printr-o diversitate de abordari teoretice a interactiunilor dintre normele de incriminare, cu consecinta dezvoltarii unei jurisprudente asupra conflictului de norme ce s-a dovedit a fi „o adevarata Marea Sargaselor, care nu ar putea sa nu puna în dificultate chiar si cel mai îndraznet navigator judiciar”. Studierea acestui volum permite cititorului sa înteleaga institutia supusa examinarii pornind de la normele juridice pâna la concursul aparent sau veritabil de norme, continuând cu istoria institutiei si ceea ce ar trebui sa reprezinte fundamentul acesteia, ajungând în punctul în care aspectele definitorii ale concursului aparent de norme îi contureaza acestuia un regim suficient de bine închegat încât sa îi scoata în evidenta importanta în planul dreptului substantial si în planul dreptului procesual penal si sa fie delimitat în mod corespunzator de concursul de infractiuni. De aceea, teoria normei penale initiaza discutiile în aceasta materie si ne permite sa observam ca institutia concursului aparent de norme nu este dedicata exclusiv relatiei dintre infractiuni, ci sfera sa de aplicare se întinde si asupra conflictelor purtate între normele integratoare ori între acestea din urma si normele de incriminare. Aparitia si evolutia istorica a concursului de calificari si fundamentul sau legatura acestuia cu principiul ne bis in idem / double jeopardy subliniaza ideea conceptuala de la care a pornit concursul aparent, prin desprinderea acestuia de concursul ideal/formal de infractiuni în scopul de a evita angajarea raspunderii penale a subiectului activ pentru mai mult decât ceea ce a intentionat legiuitorul. Concursul de calificari se aseamana atât cu concursul formal, cât si cu cel real de infractiuni, fiind aplicabil în cazul unitatii si pluralitatii de actiuni, delimitarea dintre cele doua institutii realizându-se doar din perspectiva unei componente juridice despre care cititorul are ocazia sa ia cunostinta în urma parcurgerii paginilor acestui volum. Aplicarea cumulativa a normelor aflate într-o relatie de incompatibilitate poate sa aduca atingere principiului ne bis in idem sau double jeopardy, care interzice valorificarea aceluiasi element de doua ori si dubla sanctionare a unei persoane pentru aceeasi fapta. În completarea ideii principiale relevate de regula ne bis in idem / double jeopardy, teoria concursului aparent de norme penale are menirea de a identifica atât incompatibilitatea normelor la nivelul aplicarii efective, cât si a normei care va beneficia în final de aplicare exclusiva, care fac obiectul discutiilor în volumul II al acestei lucrari. Vazând ca teoria concursului aparent de norme penale se afla înca la început de drum în România, în timp ce aceasta a cunoscut o continua dezvoltare în literatura straina, în cuprinsul lucrarii au fost examinate dispozitiile legale existente atât în dreptul intern, cât si în dreptul comparat, în scopul dezvoltarii unei teorii care sa serveasca partii generale a dreptului penal, ce manifesta totusi un interes deosebit si în partea speciala a dreptului penal, precum si unul mai redus, dar nu inexistent, în dreptul procesual penal. Rezultatul analizei atât a relatiilor dintre anumite infractiuni, cât si a intentiei reale a legiuitorului, precum si modalitatea de solutionare a conflictului în practica judiciara au permis evocarea unor deficiente ale procesului legislativ, consecinte ale lipsei unei conceptii unitare la momentul elaborarii normelor penale. Consideratiile teoretice dezvoltate de-a lungul timpului în literatura de specialitate au fost supuse unei examinari aprofundate atât din perspectiva abstracta a normelor, cât si dintr-o perspectiva empirica, în functie de modalitatea de savârsire a faptelor, iar, odata cu aceasta, analiza jurisprudentei autohtone, straine, europene si internationale s-a dovedit a fi indispensabila cunoasterii si întelegerii unuia dintre cele mai provocatoare subiecte ale dreptului penal substantial. Odata sadita teoria concursului aparent de norme penale în constiinta organelor legislative si judiciare, efectele ar fi vizibile atât în procesul legislativ, cât si în procesul penal, având în vedere ca teoria se adreseaza deopotriva legiuitorului si judecatorului.