Aurora Consurgens. Un document atribuit lui Toma d’Aquino despre problematica alchimică a contrariilor. O lucrare care însoțește opera lui C.G. Jung, Mysterium Coniunctionis

În volumul al VII-lea al _Operelor complete, _Marie-Louise von Franz se ocupă de _Aurora Consurgens_, lucrare care a însoțit inițial opera lui C.G. Jung. _Aurora Consurgens_, „soarele răsărind”, este o viziune elaborată în tradiția pseudo-aristotelică, devenită ulterior o piatră de temelie a doctrinei Bisericii medievale și o operă centrală a tradiției dominicane și a celei franciscane. Deși paternitatea textului a fost învăluită în mister și controverse, Marie-Louise von Franz aduce numeroase dovezi în sprijinul ideii că el ar fi fost unul dintre ultimele texte ale lui Toma d’Aquino. Viziunile lui încep cu o figură de tip anima, aceea a _Sapientia Dei_, Înțelepciunea lui Dumnezeu. Textul alchimic medieval este bogat în simboluri și oferă o perspectivă asupra modului în care conținuturile inconștientului pot fi înțelese prin interacțiunea lor cu lumea materială. Astfel, viziunile lui Toma d’Aquino și comentariul său final asupra _Cântării Cântărilor_ par a fi fost rezultatul unei stări de extaz în care a intrat cu puțin timp înainte de moarte. MARIE-LOUISE VON FRANZ (1915–1998) a urmat cursurile Universității din Zürich, participând în același timp la conferințele susținute de C.G. Jung la ETH. La mai puțin de un deceniu de la întâlnirea cu Jung, von Franz și-a luat doctoratul în filologie clasică și a început să-și desfășoare activitatea în domeniul psihanalizei. A devenit analistă jungiană şi specialistă în interpretarea manuscriselor alchimice, numărându-se printre cei mai importanți discipoli şi colaboratori ai lui C.G. Jung. A publicat peste 25 de cărți, multe dintre ele dedicate interpretării basmelor, şi a avut un rol important în fondarea Institutului C.G. Jung din Zürich. „Încă de la prima sa întâlnire cu Marie‑Louise von Franz, C.G. Jung a simțit că ea «avea ceva de‑a face cu alchimia». Când și‑a început analiza cu Jung, fiind tânără și neavând bani, ea a tra­dus texte alchimice pentru el, ca plată. A reușit să facă acest lucru fiindcă avea o diplomă de licență în limba latină și greacă de la Universitatea din Zürich. Jung i‑a dat mai întâi o colecție de tratate alchimice, publicate în 1593, din _Musaeum Hermeticum_, cerându‑i să traducă fragmente pe care le considera ea interesante din punct de vedere simbolic. S‑a simțit copleșită, dar Jung a sfătuit‑o să-și folosească intuiția. Într‑o seară, ea a vrut să înceapă și a deschis cartea la o pagină oarecare. «Am văzut exact ce visasem în urmă cu un an. Visul meu. Visul pe care îl avusesem eu era scris acolo, negru pe alb, în limba latină!»“ - PD Dr. Hansueli F. Etter, Președintele Fundației pentru Psihologie Jungiană