Abuzul in serviciu. Comentarii si jurisprudenta - Cristinel Ghigheci

Una dintre cele mai controversate si mai discutate infractiuni a fost si este in continuare abuzul in serviciu, reglementat in prezent de art. 297 din Codul penal. Un moment de rascruce l-a constituit pronuntarea de catre Curtea Constitutionala a Deciziei nr. 405/2016, in care instanta de contencios constitutional a retinut doua aspecte esentiale, care au contribuit la reconfigurarea acestei infractiuni: norma incalcata de functionar trebuie sa fie prevazuta in legi, ordonante de urgenta si ordonante ale Guvernului, iar raspunderea pentru infractiunea de abuz in serviciu trebuie sa intervina ultima ratio. Ulterior, textul a fost modificat prin Legea nr. 200/2023, fiind restransa sfera de incidenta a infractiunii, pentru a nu se retine raspunderea penala in cazul unor incalcari minore, insa exista in continuare riscul sa fie sanctionate penal incalcari ale unor norme din legislatia primara care au produs o paguba sau o vatamare neinsemnata, de aceea, consideram ca ar fi fost necesara o precizare a caracterului insemnat sau grav al pagubei ori intereselor legitime vatamate, pentru realizarea urmarii imediate a infractiunii. Lucrarea Abuzul in serviciu cuprinde o selectie a jurisprudentei in materie in raport cu criteriul functiei detinute sau activitatii desfasurate de subiectul activ al infractiunii de abuz in serviciu, de la magistrati, notari publici, executori judecatoresti, politisti, functionari publici din administratia publica centrala sau locala, din regii autonome sau companii nationale, pana la functionari bancari, angajati din cadrul unor societati sau reprezentanti ai organizatiilor nonguvernamentale. Deoarece in practica s-au ridicat multe probleme legate de stabilirea legislatiei primare nesocotite in exercitarea atributiilor de serviciu si de caracterul previzibil al obligatiilor, la fiecare speta sunt indicate textele din legi, ordonante sau ordonante de urgenta ale Guvernului retinute ca fiind incalcate, pentru a se putea analiza gradul lor de generalitate, acest aspect facand diferenta intre o incalcare a legii ce constituie infractiunea de abuz in serviciu si una care nu reprezinta o fapta prevazuta de legea penala, ci poate atrage o alta forma de raspundere.