1979 - Christian Kracht

O carte scrisa briliant, necrutatoare si foarte trista. - Die Welt Christian Kracht, copil teribil al prozei contemporane de limba germana, elvetianul care se stabileste, dupa anotimp, in alt colt al planetei, iubit si urat de critici cu aceeasi patima pe care au starnit-o in Franta primele trei romane ale lui Houellebecq, a tulburat in 2008 linistea burghezului elvetian cu un roman distopic, intitulat Ich werde hier sein, im Sonnenschein und im Schatten Voi fi aici, la soare si la umbra, unde Lenin nu se mai intorcea in Rusia in 1917, ci ramanea in Elvetia, infaptuind acolo revolutia proletara. In 1979, societatea occidentala apune la Teheran. Kracht utilizeaza: 1. revolutia islamica, in fundal; 2. epopeea lui Ghilgames, ca mit al prieteniei. In romanul lui Kracht insa, noul Ghilgames occidental nu-l plange pe Enkidu - iubitul lui - cand moare, ci ii ia pantofii scumpi si fuge de la spital; 3. mitul lui Mefistofel, intruchipat de romanul Mavrocordato, care pare a fi un nepot de-ai lui Dracula cu sange domnesc; 4. balul diavolului din romanul lui Bulgakov, plasat insa intr-o vila cu livada de hasis dintr-un Teheran somptuos si decadent (suntem in ajunul revolutiei islamice); 5. mitul pelerinului sau al cunoasterii de sine. Eroul nostru ajunge in Tibet. Apoi intr-un lagar de munca din China. Si are satisfactia de a nu fi mancat niciodata carne de om. - Gheorghe Erizanu S-a spus despre 1979 ca ar fi o fantezie a extinctiei“. Naratorul, tanar designer de interior german, si iubitul lui ajung la Teheran exact in momentul in care se scrie sfarsitul unei epoci: sahul este indepartat de pe tron, iar islamistii preiau puterea. Pe fondul unui soi de opulente a decaderii, fiecare obiect capata semnificatie si greutate in text, la fel ca fiecare detaliu, deja inutil, al acestei lumi pe cale sa se stinga. Protagonistul - martor involuntar la rescrierea istoriei, occidental ajuns intamplator in iuresul evenimentelor - isi consuma placerea autodistructiva si scarba de sine pana la pierderea identitatii, in decorul unei ultime petreceri, decisiva pentru toata lumea din poveste. Dupa moartea iubitului sau, el va esua in mod neasteptat si absurd, dar nu in Teheranul asediat, ci intr-un lagar de munca din China, dupa o trecere prin Tibet, unde ar fi vrut sa-si purifice sufletul, inconjurand ritualic muntele sfant Kailash. - Andrei Anastasescu O parodie sarcastica la adresa cartilor de calatorie estetizante, un cantec de adio pentru aparenta inflorire a pop-literaturii germane, un pamflet contra decaderii morale a Occidentului, in fata careia revolutia lui Chomeini pare dezirabila si binevenita. Intr-un cuvant, o fantezie a extinctiei. […] Daca, intr-adevar, Christian Kracht are capacitatile seismografice care i se atribuie, prin acest roman el ridica ura de sine la rangul de sentiment al epocii noastre. […] In timp ce Hugo von Hofmannsthal si Robert Byron se dedicau orientalismului, construind un Orient ce ramanea o simpla proiectie a Occidentului, Persia lui Kracht e o oglinda neagra, care nu-i dezvaluie Occidentului decat propria ignoranta si uratenie. - Frankfurter Allgemeine Zeitung 1979 e un roman tulburator, care se inalta precum un bloc de granit negru in peisajul literar al acestei toamne. Dur, rece, frumos, inexplicabil, amenintator. - Der Spiegel Greu de detestat, greu de imitat: 1979 - noul roman al lui Christian Kracht. - Jetzt-Magazin Descrierea unei disparitii, dusa pana la ultimele consecinte. Un extrem de subtil roman al cruzimii. - Die Tageszeitung 1979 este o surpriza. A fost scrisa repede? Putin probabil. Trebuie citita repede? Neaparat. Se uita repede? In niciun caz. - Hamburg pur O povestire scrisa intr-un stil atat de lucid si de laconic, incat te emotioneaza profund. - Stadtrevue Koln Cu cinism inteligent, Kracht adopta o pozitie neideologica, dar nicidecum amorala. - SonntagsZeitung Christian Kracht este un fundamentalist estetic. - Suddeutsche Zeitung \n \n Traducere din limba germana de Andrei Anastasescu.